Aniversarea de un an și primul interviu 2

Pe pagina 5 a Brassoi Lapok

Prilej de sărbătoare

Zilele acestea proiectul meu a împlinit un an și am sărbătorit prin participarea la primul meu târg handmade, Bohemian Square în Brașov. Vei putea citi în curând mai multe despre ce s-a petrecut acolo. Până atunci, vreau să îți dau o veste bună. Cu ocazia împlinirii primului an, voi da câteva ”cadouri” prin intermediul paginii de facebook a atelierului, așa că te invit să urmărești și acolo activitatea.

Pe pagina 5 a Brassoi Lapok

Pe pagina 5 a Brassoi Lapok, alături de frumoasele păpuși din pâslă ale lui Vegh Eva și mini-afișul evenimentului.

Primul interviu al atelierului

Dintotdeauna eu am fost cea care scria întrebările pentru interviuri și făcea pe reporterița. Nu chiar dintotdeauna, ci mai degrabă începând în 2012, odată cu primul interviu pe care l-am luat cuiva. Însă acum, după un an de Grădina cu fluturi, după ce am creat atât și am învățat atât de multe, după ce am cunoscut oameni faini și cu ocazia participării la primul târg handmade, mi-a fost luat și mie un interviu.

A fost tradus în maghiară și a apărut în Brassói Lapok, alături de alte reportaje despre evenimentul de trei zile din Piața Sfatului, Bohemian Square. Melinda, cea care a scris articolele și a realizat interviul, a fost foarte simpatică și vreau să îi mulțumesc pe această cale. Puțin mai jos poți citi interviul în limba română. Am pus aici și varianta în maghiară așa cum apare în ziar (click pe poză pentru a o vedea la rezoluția maximă).

Pagina din Brassoi Lapok cu interviul

Interviul realizat de Ambrus Melinda în limba maghiară, pentru Brassoi Lapok (click pe poză pentru rezoluție mai mare)

1. Când şi cum ai devenit interesată de lucrul de mână?

Interesul meu pentru obiectele create de mână vine din copilărie. Când eram mică am învățat de la mama să croșetez cu andrele și de la bunica să lucrez cu croșeta. În timpul școlii am cochetat cu tot felul de tehnici și idei. Într-o tabără în Ungaria, în clasa a zecea, am învățat să creez tablouri din lână împâslită de la o instructoare foarte simpatică din Germania și m-am îndrăgostit de acest material fin și dur în același timp. În același an am învățat de la sora mea să fac origami și am rămas de atunci fascinată și de această frumoasă tehnică.

Abia în anul 2011 am descoperit tehnica tsumami kanzashi și, deoarece erau atât de puține persoane interesate de această tehnică în România, dar atât de multe resurse din restul lumii, am decis că aceasta va fi activitatea mea. Aveam și materiale din care să încep, așa că am experimentat și am crescut încetul cu încetul.

2. Cum a devenit dintr-un hobby o profesie?

Încă nu pot spune că este o profesie pentru mine. În mod ”profesionist” voi putea spune că lucrez abia în momentul în care voi avea o formă juridică independentă și voi putea garanta și altfel decât verbal calitatea obiectelor pe care le realizez. Am crescut încet, timp de doi ani am rafinat tehnica, am învățat de la cei mai experimentați decât mine și mi-am format stilul personal.

Pot spune că odată cu crearea primului design 100% original (albina din satin) și cu atingerea unui anumit volum de conținut și a unei varietăți pe site-ul personal am început drumul spre profesionalism.

3. Cine te-a ajutat în dezvoltarea talentului? (studii + persoane)  

Studii nu am în acest domeniu. Dintotdeauna am avut o atracție către domeniul design-ului de modă și când eram mică desenam modele, însă nu am studiat domeniul în mod formal. Am considerat întotdeauna că este important să ai un stil unic și durabil în timp și am încercat să îl construiesc inspirându-mă din ce am avut în jur. Consider că eleganța se transpune prin detalii.

Mama mea m-a influențat cel mai mult probabil în ce privește cromatica și materialele. Ea m-a învățat de când eram mică să deosebesc diversele materiale și nu mi-a impus niciodată ceva anume. În rest, mă inspir și mă auto-educ online în mare parte a timpului.

Cred în muncă mai mult decât în talent (nu aș putea spune niciodată despre mine că sunt talentată) și cred în experimente, învățarea din greșeli și substituirea câte unui element până când rezultatul îmi convine. Desigur, nu fac acest lucru practic, ci cu ajutorul imaginației și a puterii de vizualizare. Nu întodeauna ceea ce îmi imaginez iese și în realitate, însă la a doua încercare deja rezultatele sunt vizibil îmbunătățite. Iar dacă încă nu a ieșit ce mi-am imaginat, mai încerc o dată.

4. Te declari pe site-ul personal „pasionată de frumos”. Ce este frumosul pentru tine?

Frumosul pentru mine e foarte personal. Ceea ce pentru mine e frumos poate fi urât pentru altcineva și invers (grotescul pentru mine este frumos în anumite ipostaze). Frumosul provoacă o emoție intensă. Este un concept abstract pe care nu încerc să îl definesc, ci să îl trăiesc.

Frumosul poate să însemne ceva care te absoarbe în totalitate chiar și pentru câteva clipe sau ceva care te transpune în altă realitate. Te pune pe gânduri sau îți oprește toate gândurile și rămâi fără cuvinte. Te face să cauți mai mult, să înțelegi ca să admiri mai profund.

5. Cum a început povestea atelierului Grădina cu fluturi?

Grădina cu fluturi este numele proiectului pe care l-am inițiat după participarea la o frumoasă tabără internațională în Hamburg, Germania, în perioada ianuarie-aprilie 2012, Engage in Conservation Project.

Este proiectul meu de absolvire al Academiei Dekeyser&Friends (acum The Do School) și a fost astfel gândit încât să urmeze un plan strategic pe care l-am creat pe baza tuturor lecțiilor de management pe care le-am învățat în Hamburg. Deși am început să creez flori din mătase din 2011, abia în septembrie 2012 am hotărât că acesta va fi proiectul meu de absolvire. Așa că am găsit un nume potrivit pentru creațiile mele (suficient de general, dar și suficient de specific), am creat primele colecții și am început să ies în lume cu florile și cu noul nume. Mi-am restructurat site-ul personal pentru a acomoda acest proiect și am început să scriu.

Ca Dreammaker în cadrul Academiei din Hamburg, după 10 luni de la întoarcerea în țară și (teoretic) demararea propriului proiect, a avut loc un ”eveniment final”. Pentru mine acesta a fost evenimentul de lansare oficială a Atelierului Grădina cu fluturi și atunci am avut prima interacțiune cu un grup de oameni interesați, pe 23 ianuarie 2013.

6. Cu ce materiale şi ce tehnici lucrezi? (Aici scrie te rog în amănunte: din ce material, cum şi ce faci…. detaliat şi tehnica tsunami kanzashi)

Materialele pe care le folosesc sunt diferite textile, în principal mai multe feluri de mătase și poliester satinat (eu îi zic pur și simplu satin). Folosesc mai rar pâslă sau lână țesută, piele și chiar bumbac țesut. Nu folosesc țesături tricotate pentru că nu păstrează forma tridimensională a petalelor. Ca accente în cadrul florilor, am început cu căpăcele din diverse metale, mărgele de sticlă fațetate sau sub formă de perle, cu perle de cultură sau mărgele din pietre semiprețioase. Inițial am lucrat cu ace de broșă și clame de păr. Acum creez și cercei, inele, pandantive, dar și piepteni pentru păr.

Tehnica pe care o utilizez este adaptată după tehnica japoneză veche de secole, tsumami kanzashi. Inițial pregătesc materialele (le spăl, pe unele le apretez, le calc), apoi tai un anumit număr de pătrate de dimensiuni specifice în funcție de design-ul dorit. Formez fiecare pătrat într-o petală sau o aripă prin împăturirea pătratului de material, apoi îl lipesc pentru a-și păstra forma. Pot crea o petală și din mai multe pătrate suprapuse în straturi. La final, asamblez toate petalele (sau părțile corpului în cazul insectelor) pe o bază de pâslă la care atașez un sistem de prindere.

Pare simplu la prima vedere, însă pentru a crea obiecte de calitate este nevoie de multă precizie și răbdare pentru a da forma elegantă și simetrică fiecărui element. Materialul fuge în toate direcțiile, siliconul fierbinte arde, însă nimic nu este mai plăcut decât admirarea unei piese finalizate după o oră de muncă.

7. Motivele preferate sunt florile şi fluturii. Ce reprezintă acestea pentru tine?

Florile și fluturii au existat ca motive de mii de ani în cultura umană. Eu le-am adoptat și adaptat la scopul atelierului. Florile sunt punctul de pornire în munca oricărei persoane care vrea să încerce tsumami kanzashi. Diversitatea lor naturală și eleganța pură prin simplitate sau complexitate, dar și efemeritatea și renașterea lor în fiecare an le face o atracție principală a naturii pentru mine. Posibilitățile de creație sunt infinite, iar variațiile în design, chiar mici, scot în evidență noi fațete ascunse ale florii respective.

Fluturii sunt un design îndrăgit pentru mine pentru că sunt într-un fel complementari florilor. Poartă aceleași culori, dar în combinații diferite. Ca toate celelalte insecte, mă fascinează, și i-am ales să simbolizeze toate insectele care populează ”grădina” mea. Până nu demult nu m-am gândit la asocierea dintre fluturi și mătase, însă acum pot adăuga încă un înțeles fluturilor, ca simbol al materialului principal pe care îl stimez și îl folosesc cu atât de mult drag, mătasea.

8. Ai mai multe colecţii. Povesteşte-ne despre acestea. 

Colecțiile mele se nasc de pe o zi pe alta sau cresc încet timp de luni întregi. Am ales să grupez anumite tipuri de obiecte în colecții tematice, fie ca formă (colecția de cercei cu flori, cea de fluturi de afaceri), fie ca ocazie (colecția de crăciun sau colecția de mărțișoare, colecția de flori pentru mirese).  Unele au crescut în câteva zile – am creat toate mărțișoarele într-o perioadă intensă înainte de 1 martie – sau în câteva luni – colecția de kanzashi și cea de flori pentru mirese au devenit colecții doar conceptual, deoarece toate acele flori nu au fost niciodată fizic în același loc și în același timp.

Am ales ideea de colecție pentru a-mi organiza munca și pentru a o canaliza cumva spre a crea un set de obiecte pe o anumită temă, pentru a explora acea temă și a vedea ce pot crea prin variațiuni.

Un alt motiv pentru care am creat colecțiile este faptul că uneori găsesc mai multe materiale care, combinate, ar crea trei-patru piese cu același design de bază (ca formă). Așa că le folosesc pe toate și ajung la un început de colecție. Scotocesc în continuare în materiale și găsesc altele care ar crește și completa colecțiile.

Încă sunt mici colecțiile, însă sper că în timp voi putea explora și mai mult un anumit motiv sau o anumită temă, pentru a crea colecții mai vaste și poate chiar legate de un alt punct comun decât cele de până acum.

9. Cum ai ajuns să ai o proprie grădină de mătase? Cum arată o grădină de mătase? Cum se produce acest material? 

Momentan grădina mea de mătase trăiește într-o cutie și pe un birou. Însă grădina mare, din toate florile pe care le-am creat vreodată, e mare cât toată România, de la Tulcea și Constanța în sud până la Iași și Vrancea în est și Timiș sau Cluj în vest.

Propria mea grădină de acasă crește și scade pe zi ce trece, e în continuă schimbare. Uneori e o cutie mare, uneori o cutie mai mică, însă o dată la câteva zile primește unele flori sau unele insecte și lasă altele să plece. Lucrez destul de constant, uneori zile la rând, uneori seri la rând. În timpul verii am avut timp să experimentez cu modele și materiale noi.

Mătasea naturală este un material prețios și fin, foarte greu de realizat. Este țesut din firele lungi, rezistente și elastice pe care le depun larvele fluturelui de mătase (Bombyx mori) pentru a-și forma coconul înainte de metamorfoza în crisalidă și apoi în fluture. Firele sunt foarte subțiri, iar coconii sunt desfăcuți cu mare grijă. Mătasea pe care o folosesc eu este în general foarte densă și astfel știu că a cerut mult efort pentru a ajunge la forma din care o prelucrez eu.

Când găsesc o haină din mătase într-un magazin cu haine second hand nu o pot lăsa acolo, știind câtă muncă a fost depusă la un moment dat pentru a o crea. Mătasea este un material capricios, dar cu atât mai prețios din acest motiv. Acesta este și motivul pentru care este țesătura mea principală de lucru, pe lângă tradiția japoneză de a recicla kimono-uri pentru a crea florile kanzashi. Satinul sintetic este frumos, însă nu are aceeași istorie ca mătasea, iar readucerea acestor materiale sub formă de accesorii vestimentare este contribuția pe care o aduc eu mișcării de reciclare la nivel mondial.

10. Dansezi tango argentinian. Ce este în comun între dansul acesta şi arta hand made?

Tango-ul argentinian înseamnă atenție pentru detalii, comunicare cu partenerul, muzicalitate, eleganță și improvizație. Consider că aceleași principii (în afară de muzicalitate, care e transpusă prin cromatică și textură) sunt prezente și în munca handmade de calitate.

Ca privitor din exterior tu nu exiști pentru dans sau pentru obiectul handmade. Exiști doar când ai o interacțiune directă, tactilă, o experiență cu dansul sau cu obiectul respectiv. Înțelegi doar când îi asculți povestea, când te deschizi și ”respiri” împreună cu ”obiectul” studiat, fie el realizat de mână sau o piesă dansată de tango.

11. Cum îşi menţine un artist originalitatea?

Cred că în artă originalitatea este infinită. Nimic nu poate fi replicat întru totul în lumea artei și în lumea handmade. Iar un artist adevărat va crea piese care oricum nu cer să fie replicate. Cred că originalitatea provine din deschiderea către noi perspective, observarea aceluiași aspect din diverse puncte de vedere și evidențierea schimbărilor ce se produc. Chiar și variațiunile pe aceeași temă pot merge la infinit dacă cineva are răbdare, energie și viață veșnică pentru a întreprinde o asemenea muncă titanică.

Personal, experimentele sunt ceea ce mă fac ”originală”, diferită de tot ce am văzut până acum în domeniu. Întrebarea ”ce-ar fi dacă aș face acest lucru diferit?”, aplicată la orice aspect al muncii mele (sau al muncii altora). Prin aceste întrebări nu doar creez piese noi, ci și îmbunătățesc tehnica sau calitatea produselor.

Uneori ideile originale vin din necesitate (aveam panglică de satin neagră, panglică galbenă și organza aurie și nu știam ce aș putea face vreodată din ele, până mi-a trecut prin cap să fac o albină), alteori vin din provocări (revista Atelierul a lansat un anunț privind piese handmade pentru o vacanță chic – am creat un nou design pentru o floare a soarelui) sau vin de la alte persoane (”ce drăguț ar fi dacă ai face florile mai mici și le-ai pune pe bază de cercei”).  Ideea de bază e să nu renunți la a pune întrebări.

12. Lucrezi la comandă, mergi la târguri de specialitate sau cum faci rost de clienţi?

Am început cu ideile proprii pentru a crea o bază de modele și combinații de materiale. Pe acestea le-am împărțit prin tot Clujul, după care am început să primesc comenzi din toată țara. Între comenzi contribui în continuare la colecțiile deja stabilite. Comenzile sunt destul de complicate comparativ cu piesele pe care le fac pentru a dezvolta grădina cu fluturi – exact ce îmi doream, de altfel.

La târguri încă nu am participat decât ca vizitator, iar Bohemian Square va fi prima mea apariție oficială la un târg handmade. Îmi dă emoții și mă bucură tare mult că am ajuns să am o mică ”grădină” pe care o pot aduce cu mine la Brașov.

13. Poate să facă oricine ceea ce faci tu, sau nu se poate învăţa această artă?

Ca în orice activitate, oricine poate învăța tehnicile, pe cele originale sau pe cele adaptate de mine. Însă tehnica nu este totul. De preferințele personale ține tipul materialelor care va fi ales, metoda de aplicare a tehnicilor și în general design-ul. Eu am încercat să mă îndepărtez de florile ”standard” din tsumami kanzashi și să creez modele proprii, dar oricine își poate crea propriile modele, nu doar de flori.

Așa cum eu nu pot face ce fac alți meșteri consacrați cu materialele lor și modelele lor preferate, deși oricine poate învăța tsumami kanzashi, nu cred că oricine poate face exact ce fac eu. Poate face o variațiune personală – posibil mai interesantă.

14. Ce aduci la Bohemian Square?

La Bohemian Square aduc mulți fluturi din hârtie și voie bună pe lângă piesele pe care le-am creat în vara aceasta: flori mai complexe (pentru evenimente speciale) și unele mai simple, cercei inspirați din florile de salcie, broșe cu fluturi și, partea cea mai dragă mie, un workshop de tsumami kanzashi prin tehnica adaptată de mine în ultimii doi ani.

15. Ce pot încerca vizitatorii cu ajutorul tău în weekendul acesta?

În cadrul workshop-ului vreau să creez împreună cu vizitatorii o floare cu petale rotunde. Vreau ca numărul de petale să fie la alegerea fiecăruia. Eu le voi da participanților ”uneltele” (atât fizice, cât și conceptuale), iar ei vor alege să facă o piesă pe care apoi să o poarte cu mândrie, știind că e realizat de ei din materiale textile reciclate.

La stand vizitatorii pot încerca să exploreze Grădina cu fluturi, pot proba unele modele, pot încerca să poarte o conversație plăcută și să învețe ceva nou sau inedit despre reutilizarea și reciclarea materialelor. Eu îi voi susține și voi face tot posibilul să reușească.

16. Care a fost cel mai interesant, neobişnuit lucru pe care l-ai făcut?

Sunt două seturi de flori pentru mirese care se încadrează în răspunsul la această întrebare. Cel mai interesant a fost setul cu flori din satin topit, în cadrul căruia nu am creat doar clasicul pieptene pentru păr cu flori (trei flori de data aceasta), ci am trecut prin toate elementele constitutive pentru un set de bijuterii: cercei, inel, pandantiv, trei broșe pentru poșetă și clame cu flori pentru pantofi. A fost extrem de interesant pentru mine să explorez toate micile schimbări necesare pentru fiecare piesă.

Cel mai neobișnuit lucru pe care l-am realizat până acum este o floare de 19 centimetri în diametru, în cadrul altui set pentru o mireasă.  Nu am mai încercat până la acest set să fac o singură floare atât de mare și a fost o adevărată provocare să calculez și apoi să tai toate pătratele necesare, astfel încât floarea să își păstreze forma tridimensională și să fie și frumoasă în final.

17. Cât de apreciat şi cât de bine plătit este lucrul de mână în zilele noastre?

La nivel internațional cred că lucrul de mână de calitate este foarte bine apreciat. O persoană care creează piese unicat poate trăi liniștită din veniturile generate de această muncă. În occident, cel puțin, sunt oameni care își permit să aprecieze la justa valoare toată munca depusă pentru a pune la punct fiecare detaliu al unui obiect handmade.

În România comunitatea iubitorilor de handmade este în creștere, deși cred că lucrul de mână este apreciat mai mult ca inspirație pentru moment. Creatorii de handmade încă nu cer prețurile reale ale pieselor lor, însă am încredere că vor face această schimbare în curând. Odată cu rafinarea muncii fiecăruia și specializarea pe o nișă (lucru pe care l-am observat deja la unii creatori de handmade pe care îi admir și care au câțiva ani buni de experiență în spate), odată cu listarea numai a produselor de cea mai înaltă calitate, va veni și recompensarea lucrului de mână la cotele normale.

În cazul meu și al atelierului știu că mai am mult de lucru pentru a ajunge la calitatea pe care îmi doresc să o ofer, dar mai am și alte aspecte de rezolvat între timp. Până atunci încă poți găsi prețuri mici pentru o muncă excelentă. Eu zic să profiți 😉 Te aștept la târg.

Dacă ai ajuns până aici, te felicit. Interviul e lung (în varianta română), însă spune destul de multe despre ce am experimentat până acum și ce am învățat în ultima vreme din comunitatea de handmade. Tu ce părere ai? Se poate trăi din handmade în România? Este apreciată munca artizanilor handmade?


Lasă un răspuns:

2 gânduri despre “Aniversarea de un an și primul interviu

  • Madalina

    buna, daca o sa doresti, la un moment dat sa-ti deschizi un SRL (societate cu raspundere limitata) sau un PFA (persoana fizica autorizata), te rog sa ma contactezi, iti ofer toate detaliile necesare acestor doua forme juridice. Lucrez in domeniu si iti urmaresc cu mare interes lucrarile.